Читать онлайн книгу "Depresia"
Depresia
Juan MoisГ©s De La Serna
ViaИ›Дѓ este plinДѓ de evenimente, lucruri pozitive И™i negative, ce ne influenИ›eazДѓ modul Г®n care gГўndim И™i ne comportДѓm, dar, de asemenea, И™i ce simИ›im. TristeИ›ea provine de obicei dintr-o pierdere sau un eveniment negativ, sau pur И™i simplu pentru cДѓ aИ™teptДѓrile noastre nu au fost Г®ndeplinite. AceastДѓ tristeИ›e poate fi temporarДѓ, durГўnd ore, zile sau chiar sДѓptДѓmГўni, dar cГўnd aceastДѓ tristeИ›e se prelungeИ™te И™i schimbДѓ modul Г®n care ne simИ›im, gГўndim И™i acИ›ionДѓm, ne putem confrunt cu o problemДѓ mai gravДѓ, Depresia.
DEPRESIA
CГўnd tristeИ›ea devine patologicДѓ
Juan MoisГ©s de la Serna
Traducere de Nicoleta Nagy
Editorial Tektime
2019
“DEPRESIA: CÂND TRISTEȚEA DEVINE PATOLOGICĂ”
De Juan MoisГ©s de la Serna
Traducere de Nicoleta Nagy
В© Juan MoisГ©s de la Serna, 2019
В© EdiИ›ii Tektime,2019
Toate drepturile rezervate
Distribuit de Tektime
https://www.traduzionelibri.it
Nu este permisДѓ reproducerea totalДѓ sau parИ›ialДѓ a acestei cДѓrИ›i, nici Г®ncorporarea sa Г®ntr-un sistem informatic sau transmiterea sa sub orice formДѓ sau prin orice mijloace, electronice, mecanice, prin fotocopiere, prin Г®nregistrare sau prin alte mijloace, fДѓrДѓ permisiune prealabilДѓ И™i Г®n scris a editorului. ГЋncДѓlcarea drepturilor de mai sus poate constitui o infracИ›iune Г®mpotriva proprietДѓИ›ii intelectuale (Art. 270 И™i Г®n conformitate cu Codului Penal).
Mai multe informaИ›ii la CEDRO (Centrul Spaniol pentru Drepturile de Autor), dacДѓ aveИ›i nevoie sДѓ fotocopiaИ›i sau scanaИ›i orice fragment din aceastДѓ lucrare. PuteИ›i contacta CEDRO prin intermediul sitului www.conlicencia.com sau prin telefon pe 91 702 19 70/93 272 04 47.
PrefaИ›Дѓ
ViaИ›a este plinДѓ de evenimente pozitive И™i negative care ne influenИ›eazДѓ gГўndirea И™i comportamentul, precum И™i ceea ce simИ›im.
TristeИ›ea provine de obicei dintr-o pierdere sau un eveniment negativ sau pur И™i simplu pentru cДѓ aИ™teptДѓrile noastre nu au fost Г®mplinite.
AceastДѓ tristeИ›e poate fi temporarДѓ, durГўnd ore, zile sau chiar sДѓptДѓmГўni, dar cГўnd aceastДѓ tristeИ›e se prelungeИ™te И™i schimbДѓ modul Г®n care ne simИ›im, gГўndim И™i acИ›ionДѓm, ne putem confrunta cu o problemДѓ mai gravДѓ, Depresia.
MulИ›umiri
Doresc sДѓ mulИ›umesc tuturor celor care au colaborat И™i contribuit la realizarea acestui text, Г®n special Doamnei Mayca MarГn Valero, psiholog И™i Directoare al Departamentului de EducaИ›ie al FederaИ›iei Spaniole de Parkinson И™i Domnului FerrГЎn P. BlГЎzquez, profesor al UniversitaИ›ii Michoacana de San NicolГЎs de Hidalgo (Mexic).
Cuprins
PrefaИ›Дѓ (#ulink_c52322ce-abbc-5cbd-aeba-fa48cb2606b1)
Cuprins (#ulink_a091c94c-bb20-513e-aef1-6eabb17355cc)
Capitolul 1. TristeИ›ea (#ulink_6eee080c-7510-532b-a4bd-744f7cff48d2)
Capitolul 2. Doliul (#ulink_ea9d2823-1ab8-5146-971e-47ed893997a7)
Capitolul 3. Distimia (#ulink_6a5cb218-7e8b-50c3-9a74-db962b343a99)
Capitolul 5. Depresia Post-partum (#litres_trial_promo)
Capitolul 6. Depresia, DefiniИ›ie И™i Simptome (#litres_trial_promo)
Capitolul 7. Originea Depresiei Severe (#litres_trial_promo)
Capitolul 8. Tratarea Depresiei (#litres_trial_promo)
Capitolul 9. ГЋngrijirea unui membru al familiei cu depresie (#litres_trial_promo)
Despre Juan MoisГ©s de la Serna (#litres_trial_promo)
DedicatДѓ pДѓrinИ›ilor mei
Capitolul 1. TristeИ›ea
Cele mai frecvente probleme observate Г®n terapie sunt legate de emoИ›ii. Manifestarea lor excesivДѓ cauzeaza stres И™i anxietate, inhibarea lor cauzГўnd tristeИ›e И™i depresie.
Aceasta nu este doar datoritДѓ faptului cДѓ oamenii sunt mai sensibili la aceste probleme - И™i de aceea apeleazДѓ la terapie psihologicДѓ mai des, ci И™i datoritДѓ faptului cДѓ sunt cele mai frecvente probleme, mult mai mult decГўt orice alte tulburДѓri Г®n domeniul sДѓnДѓtДѓИ›ii mintale.
Tristețea este o stare în care o persoană nu se mai simte “împlinită” sau cel puțin “normală”, fiind considerată una dintre emoțiile de bază, împreună cu fericirea sau teama.
TristeИ›ea este generatДѓ de multiple evenimente, de la pierderea unei persoane iubite, pГўnДѓ la neatingerea unui obiectiv, dar, probabil cel mai grav motiv este prezenИ›a unei boli, mai ales dacДѓ este o boalДѓ incurabilДѓ sau cronicДѓ.
RelaИ›ia dintre sДѓnДѓtatea fizicДѓ И™i cea mentalДѓ nu mai este contestatДѓ de mult. CГўnd cineva suferДѓ de o boalДѓ, acest lucru are un efect direct asupra dispoziИ›iei lui, iar dispoziИ›ia lui are un efect direct asupra restul sferelor din viaИ›a persoanei, inclusiv modul Г®n care acesta relaИ›ioneazДѓ cu el Г®nsuИ™i И™i cu ceilalИ›i.
CГўnd o persoanДѓ nu se simte bine, de exemplu, cГўnd suferДѓ de o boalДѓ cronicДѓ, acest lucru poate modifica Г®n mod semnificativ starea ei de spirit, putГўnd duce la depresie.
Dar cГўnd apar simptomele depresiei, situaИ›ia se agraveazДѓ, deoarece efectele lor asupra sДѓnДѓtДѓИ›ii sunt majore, reducГўnd calitatea vieИ›ii datoritДѓ declinului Г®n dispoziИ›ie, precum И™i al sistemului imunitar, ceea ce creeazДѓ un cerc vicios pentru pacient.
Cu cГўt o persoanДѓ se simte mai rДѓu fizic, cu atГўt se va simИ›i mai rДѓu psihologic, И™i cu cГўt va simИ›i mai mult simptomele depresive, cu atat corpul sДѓu va rДѓspunde nefavorabil, ceea ce va Г®mpiedica recuperarea.
ConsecinИ›ele acestui cerc vicios sunt o agravare a simptomatologiei, care la rГўndul ei agraveazДѓ calitatea vieИ›ii pacientului, facГўndu-l mai puИ›in tolerant la ceea ce i se Г®ntГўmplДѓ, ducand la un prognostic mai rДѓu, Г®n comparaИ›ie cu un pacient care nu are simptome depresive asociate.
Prin urmare, este foarte importantДѓ detectarea primelor simptome de depresie, pentru a putea fi tratate cГўt mai curГўnd posibil, evitГўnd progresul simptomelor И™i dДѓunarea sДѓnДѓtДѓИ›ii pacientului. Una dintre dificultДѓИ›i este tocmai tratamentul, deoarece, uneori, medicaИ›ia este incompatibilДѓ cu boala cronicДѓ, de aceea este necesarДѓ concentrarea exclusiv pe psihologie. Dar, cГўt de mulИ›i oameni care suferДѓ de o boalДѓ cronicДѓ au depresie ?
La aceastДѓ Г®ntrebare doresc sДѓ rДѓspundДѓ cei de laDepartment of Community Health Nursing, Al Farabi College, Riyadh, Г®mpreunДѓ cu Psychiatric Health Nursing, Faculty of Nursing, The University of Jordan, Amman И™i Psychiatric Health Nursing, King Hussein Cancer Center, Amman, Г®mpreunДѓ cu Al Farabi College, Riyadh, И™i Department of Medical Surgical Nursing, College of Nursing, King Saud University, Riyad (Iordania) care au efectuat un studiu a cДѓror rezultate au fost publicate Г®n jurnalul И™tiinИ›ific Psychology[1].
La studiu au participat 806 pacienИ›i, dintre care 45% femei И™i restul bДѓrbaИ›i. ToИ›i participanИ›ii sufereau de o boalДѓ cronicДѓ de cel puИ›in И™ase luni, precum: diabet de tip II, artritДѓ reumatoidДѓ, boli cardiovasculare, cancer sau boli pulmonare.
Au fost excluИ™i din studiu cei cu antecedente de probleme de sДѓnДѓtate.
Au fost utilizate И™ase chestionare traduse Г®n limba arabДѓ, Multidimensional Scale of Perceived Social Support, pentru a analiza percepИ›ia pacienИ›ilor privind sprijinul social, Beck Depression Inventory-II (B.D.I-II) pentru a evalua prezenИ›a simptomelor depresive, Psychological Stress Measure (P.S.M.) pentru a evalua nivelul de anxietate, inventarul C.O.P.E. pentru a evalua gestionarea stresului, Life Orientation Test (LOT-R) pentru nivelul de optimism И™i Satisfaction with Life Scale pentru nivelul de satisfacИ›ie cu viaИ›a.
Rezultatele indicДѓ faptul cДѓ jumДѓtate dintre pacienИ›ii cu boli cronice prezintДѓ simptome depresive, dintre care 27% au simptome de depresie uИ™oarДѓ И™i 31% au simptome de depresie moderatДѓ.
De asemenea, pacienИ›ii demonstreazДѓ un nivel scДѓzut de optimism Г®n jumДѓtate din cazuri, o abilitate moderatДѓ de gestionare a stresului, deИ™i au un nivel Г®nalt de satisfacИ›ie a vieИ›ii, niveluri moderate de stres И™i niveluri joase de percepИ›ie a sprijinului social.
Trebuie menИ›ionat faptul cДѓ aceste rezultate au fost obИ›inute prin chestionare rДѓspunse de cДѓtre pacienИ›i, de aceea unele rezultate sunt mai bune decГўt s-a presupus anterior, precum nivelul de satisfacИ›ie al vieЕЈii sau al nivelelor de stres.
Una dintre limitДѓrile studiului este tocmai populaИ›ia analizatДѓ, deoarece pacienИ›ii sunt dintr-o populaИ›ie specificДѓ, locuitori ai Iordaniei, un popor cu o culturДѓ, religie И™i idiosincrazie foarte specifice. Din acest motiv, se considerДѓ a fi necesare alte studii pentru a verifica dacДѓ rezultatele sunt replicate Г®n alte populaИ›ii.
De asemenea, faptul cДѓ Г®n cadrul grupului, pacienИ›ii au diagnostice de boli grave disparate, И™i cu prognosticuri diverse, precum diabetul Г®mpreunДѓ cu cancerul, ar fi putut afecta rezultatele.
Ideal ar fi un singur grup de pacienИ›i bolnavi cronic И™i observarea numДѓrului celor cu simptome depresive, deoarece informaИ›iile obИ›inute ar avea o validitate mai mare.
ExistДѓ relaИ›ie Г®ntre depresie И™i nivelul economic?
Au fost investigaИ›i mulИ›i factori ce ar putea fi favorabili pentru protejarea persoanei de depresie sau ar ajuta-o sДѓ o depДѓИ™eascДѓ Г®n cazul Г®n care se manifestДѓ.
Sprijinul social a fost considerat fundamental atГўt la nivel preventiv, cГўt И™i Г®n promovarea recuperДѓrii din depresie.
De asemenea, existДѓ alte circumstanИ›e care pot provoca depresia, precum ruina economicДѓ, pierderea unei persoane dragi sau pierderea locului de muncДѓ, etc.
Acestea pot declanșa o perioadă rezonabilă de “durere”, sau pot deveni cronice și se transformă în depresie.
Trebuie ЕЈinut cont de faptul cДѓ depresia are trei componente: afectiv, comportamental И™i cognitiv. AceИ™ti factori sunt interconectaИ›i Г®ntr-un mod Г®n care se autoalimenteaza, formГўnd un cerc vicios dificil de rupt fДѓrДѓ ajutor terapeutic specializat.
ГЋn ceea ce priveИ™te componenta cognitivДѓ, gГўndurile devin catastrofale, pesimiste И™i fДѓrДѓ soluЕЈie a situatiei prezente.
CГўnd o persoanДѓ este expusДѓ unei realitДѓИ›i nefavorabile, gГўndurile catastrofale coincid cu realitatea sa, astfel Г®ncГўt gГўndurile sale sunt Г®ntarite И™i astfel, acestea, vor favoriza debutul depresiei. Deci, existДѓ relaИ›ie Г®ntre depresie И™i nivelul economic?
La aceastДѓ Г®ntrebare se poate rДѓspunde mulИ›umitДѓ unui raport publicat de cДѓtre Departamentul de SДѓnДѓtate al guvernului din Puerto Rico, elaborat Г®n 2013 [2].
Ei au analizat diverЕџi factori care pot influenИ›a prezenИ›a depresiei. Un proiect amplu a fost realizat pentru detectarea comportamentelor riscante Г®n rГўndul populaИ›iei Г®n conformitate cu programul The Behavioral Risk Factor Surveillance System (B.R.F.S.S.).
ГЋn acest scop, a fost efectuat un sondaj telefonic pe un eИ™antion de 6000 de locuitori reprezentГўnd 0,21% din totalul populaИ›iei. ToИ›i participanИ›ii au fost peste optsprezece ani, cea mai mare parte hispanici (98,5%), 64% femei И™i restul bДѓrbaИ›i.
Datele au fost, de asemenea, colectate pe grupe de vГўrstДѓ, nivel educaИ›ional И™i venit.
Rezultatele aratДѓ cДѓ persoanele Г®ntre patruzeci И™i cinci И™i cincizeci И™i patru de ani; И™i cincizeci И™i cinci И™i И™aizeci И™i patru de ani, sunt cele care suferДѓ cel mai mult de depresie, ajungГўnd la un nivel de 25,7% И™i, respectiv, 30,7%, cu mult peste nivelul de 5,9% al celor Г®ntre optsprezece И™i douДѓzeci И™i patru de ani.
De asemenea, persoanele cu mai puИ›ine studii (fДѓrДѓ И™colarizare terminatДѓ) au un nivel mai ridicat de depresie, 21,3%, Г®n comparaИ›ie cu cei care au finalizat studii universitare, cu un procent de 14,4%.
De asemenea, statistica separДѓ respondenИ›ii Г®n И™ase tranИ™e Г®n funcИ›ie de venit. Cei cu un venit mai mic de 15000 de dolari sunt cei care suferДѓ cel mai mult de depresie, 23,2%, Г®n comparaИ›ie cu cei cu un venit mai mare de 75000 de dolari, 9,2%.
Una dintre limitДѓrile acestui studiu - И™i caracteristic metodei de colectare de date prin telefon - este cДѓ pentru un motiv sau altul unele persoane nu au o linie telefonicДѓ И™i sunt excluse. Prin urmare, studiul este polarizat, pentru cДѓ lasДѓ o parte din populaИ›ie neinvestigatДѓ, probabil pe cei cu resurse economice scДѓzute.
O altДѓ limitare a studiului este cДѓ rezultatele nu disting Г®ntre tipul de depresie, fie depresie severДѓsau distimie.
Datele prezentate nu permit compararea grupurilor, ceea ce ar putea aprofunda diferenИ›ele constatate Г®ntre grupuri pe baza variabilelor analizate.
ГЋn ciuda limitДѓrilor menЕЈionate, importanЕЈa rezultatelor trebuie salvatДѓ prin dezvДѓluirea profilului a acelor persoane care sunt cele mai expuse depresiei: cei cu un nivel scДѓzut de educaЕЈie, cu o vГўrstДѓ cuprinsa Г®ntre patruzeci si cinci И™i saizeci si patru de ani sau cu un venit mic.
ГЋn caz contrar, persoanele care par a fi cele mai protejate de a suferi de depresie, sunt tinerii Г®ntre optsprezece И™i douДѓzeci И™i patru de ani, cei cu educaИ›ie universitarДѓ, cei care cГўИ™tigДѓ Г®ntre 35000 dolari И™i 49999 dolari sau mai mult de 75000 dolari.
Prin urmare, И™i ca rДѓspuns la Г®ntrebarea iniЕЈialДѓ, se pare cДѓ existДѓ relaИ›ie Г®ntre depresie И™i nivelul economic, dar aceasta nu este o relaЕЈie directДѓ, deoarece cu cГўt venitul este mai ridicat, rata de depresie este mai micДѓ. Drept dovadДѓ, cei care cГўИ™tigДѓ Г®ntre 50000 dolari И™i 74.999 dolari, suferДѓ de un procentaj de depresie similar cu cei care cГўИ™tigДѓ mai puИ›in, Г®n mod asemanator cu cei care cГўИ™tigДѓ Г®ntre 25000 dolari И™i 349999 dolari.
DeИ™i studiul nu intrДѓ Г®n evaluДѓrile teoretice ale explicaИ›iilor Г®n acest sens, pare logic sДѓ se considere cДѓ Г®ngrijorarea privind lipsa banilor poate fi decisivДѓ, precum И™i accesul la o cantitate mai mare И™i mai bunДѓ de resurse care ar putea preveni И™i atenua apariИ›ia primelor simptome ale depresiei Г®nainte de a deveni cronice.
Care este costul depresiei Г®n ЕЈДѓrile dezvoltate?
CГўnd vorbim despre depresie, de obicei, nu ne gГўndim la costurile asociate pentru societate ci mai degrabДѓ ne gГўndim la persoana care suferДѓ.
Dar aceasta nu este И™i abordarea administraИ›iilor publice care Г®ncearcДѓ sДѓ Г®Еџi optimizeze resursele prin prioritizarea alocДѓrii banilor Г®ntre servicii И™i departamente precum Г®n investiЕЈiile de materiale, cum ar fi personalul, pentru a-И™i putea distribui mai eficient serviciile.
TulburДѓrile depresive afecteazДѓ Г®n principal sДѓnДѓtatea psihologicДѓ a pacientului, dar, de asemenea, И™i restul activitДѓЕЈilor sale zilnice, cГўИ™tigul traiului sau capacitatea de a avea un somn odihnitor, efectele depresiei extinzГўndu-se pГўnДѓ la rude, colegi И™i prieteni.
Este normal sДѓ observДѓm o scДѓdere a performanИ›ei academice sau de muncДѓ, ceea ce Г®n cazul unei severitДѓИ›i mai mari a acestei tulburДѓri poate duce persoana la pierderea locului de muncДѓ, prietenilor И™i chiar a partenerului.
ГЋn prezent, existДѓ diverse metode de intervenЕЈie terapeuticДѓ, de la psihoterapie, la farmacologie, pГўnДѓ la terapia cu electroИ™ocuri, atunci cГўnd farmacologia nu are rezultate.
Toate aceste intervenţii necesită personal specializat, dezvoltare tehnologică și un centru specializat, care rezultă în “cheltuieli” pentru administrații. Deci, care este costul depresiei în ţările dezvoltate?
RДѓspunsul a fost cДѓutat de Institute for Epidemiology, Social Medicine and Health System Research, Hannover Medical School, Institute for General Practice, Goethe-University Frankfurt, И™i Institute of General Practice and Family Medicine, Friedrich-Schiller-University Jena (Germania)care au publicat rezultatele Г®n jurnalul И™tiinИ›ific Depression Research and Treatment [3].
La studiu au participat И™aptezeci de medici din reЕЈeaua germanДѓ de sДѓnДѓtate, care au efectuat o reevaluare a pacienИ›ilor diagnosticaИ›i cu depresie, informГўndu-i Г®n acelaИ™i timp de studiu И™i cerГўndu-le consimИ›ДѓmГўntul de a participa. Au participat И™ase sute douДѓzeci И™i И™ase de pacienИ›i, dintre care 75,7% femei И™i 24,3% bДѓrbaИ›i, care au fost evaluaИ›i de trei ori, cГўnd li s-a cerut sДѓ participe, la И™ase luni И™i apoi la un an.
Au fost colectate cinci date de la fiecare participant: medicaИ›ia primitДѓ, vizitele la medicul de familie, vizitele la specialist, psihoterapia primitДѓ И™i numДѓrul de spitalizДѓri, costul acestora fiind extrase din tabele standardizate estimate de Biroul de StatisticДѓ FederalДѓ.
Rezultatele arată un cost mediu pe an, pe pacient cu depresie severă de 3813€. Nu au existat diferențe semnificative de cost între bărbați și femei, chiar dacă trei sferturi din participanți au fost femei.
Ceea ce Г®n cifre macroeconomice implicДѓ cheltuieli anuale Г®n Germania pentru pacienИ›ii cu depresie severДѓ mai mare de 15.6 trilioane de euro.
Autorilor studiului li se pare o sumДѓ excesivДѓ, Г®n ciuda faptului cДѓ este cea mai frecventДѓ tulburare psihologicДѓ Г®n rГўndul pacienИ›ilor care vin la consultaИ›ie. Prin urmare, ei sugereazДѓ Г®mbunДѓtДѓИ›irea Г®n detectarea precoce a bolii cГўt И™i cДѓutarea de tehnici И™i terapii noi mai eficiente pentru a reduce numДѓrul de consultaИ›ii И™i mai presus de toate pentru a reduce costul total de Г®ngrijire al pacienИ›ilor cu depresie severДѓ.
DeИ™i rezultatul este revelatoriu, nu oferДѓ detalii legate de costul tratДѓrii depresiei, dacДѓ este mai mult sau mai puИ›in costisitor decГўt alte boli sau alte condiИ›ii fizice tratate, astfel Г®ncГўt nu se poate estima dacДѓ este o cheltuialДѓ excesivДѓ sau nu pentru administraИ›ii sau dacДѓ ar trebui sДѓ fie prioritizatДѓ faИ›Дѓ de alte boli considerГўnd cheltuielile ridicate.
Rezultatele demonstreazДѓ cДѓ nu este o problemДѓ minorДѓ, datoritДѓ implicaЕЈiilor sale, atГўt Г®n ceea ce priveЕџte pacienИ›ii И™i sДѓnДѓtatea lor cГўt И™i din punct de vedere economic.
Dar, pentru a stabili un diagnostic И™i tratamentul, este necesar pentru Г®nceput a se face diferenИ›a clarДѓ Г®ntre depresie И™i tristeИ›e, fiindcДѓ tristeИ›ea nu genereazДѓ Г®ntotdeauna o depresie severДѓ.
Capitolul 2. Doliul
Doliul este o reacție de tristețe și de scădere a dispoziției în urma pierderii unei persoane dragi, înţeles ca un pas “normal” la cei cu o legătură afectivă cu decedatul.
Una dintre cele mai Г®nverИ™unate discuИ›ii Г®n rГўndul profesioniИ™tilor din domeniul sДѓnДѓtДѓИ›ii mentale, Г®n ceea ce priveИ™te reforma manualului de referinИ›Дѓ pentru diagnostic И™i tratament, (D. S. M.-V) [4] a fost modul de abordare a decesului.
D.S.M.-V este revizuit periodic de cДѓtre experИ›i, incluzГўnd noi psihopatologii И™i excluzГўnd altele.
ГЋn cea mai recentДѓ versiune, a cincea, au fost fДѓcute puИ›ine modificДѓri, dar au fost foarte controversate. Una dintre cele mai proeminente, a fost cu privire la luarea Г®n considerare a doliului, ca atare sau ca parte din depresie.
Doliul este o etapДѓ prin care trece o persoanДѓ atunci cГўnd pierde pe cineva drag. ГЋn unele И›Дѓri, acest lucru se reflectДѓ printr-o vestimentaИ›ie diferitДѓ И™i evenimente precum priveghiul.
Doliul are un rol important atГўt Г®n experienИ›a personalДѓ cГўt И™i Г®n cea socialДѓ, deoarece este o perioadДѓ Г®n care se primeИ™te sprijin, confort И™i condoleanИ›e de la membrii familiei И™i prietenii apropiaИ›i.
Când o persoană este în doliu, se simte deprimată, tristă, nemotivată, își poate pierde chiar și scopul… ceea ce este de înțeles și normal în societate.
Problema este cДѓ acestea sunt, de asemenea, simptomele depresiei, catalogatДѓ Г®n psihopatologie ca tulburare depresiv severДѓ.
Unii experți susțin că, dacă doliul are aceleaşi simptome ca depresia, este pentru că se vorbește despre aceeași problemă de sănătate. Alții, pe de altă parte, diferențiază doliul pentru că există o “cauză care îl justifică”.
O altДѓ controversДѓ este durata doliului. ГЋn unele tradiИ›ii, doliul este pe o perioadДѓ de un an, Г®n alte societДѓИ›i este doar И™apte zile. Dar existДѓ o diferenИ›Дѓ Г®ntre starea de doliu И™i a И›ine doliu.
Starea de doliu este starea de spirit a familiei, Г®n timp ce И›inerea doliului este un afiИ™aj social, care variazДѓ de la И›arДѓ la И›arДѓ, И™i poate dura ani de zile. A И›ine doliu, Г®n sine, nu implicДѓ nici un risc pentru sДѓnДѓtatea persoanei, astfel Г®ncГўt prelungirea lui nu reprezintДѓ o problemДѓ, atГўta timp cГўt convenИ›iile sociale sunt urmate.
ГЋnainte de apariИ›ia D.S.M. -V, Г®n cazul Г®n care doliul depДѓИ™ea douДѓ luni, trebuia tratat clinic ca depresie severДѓ. ГЋn prezent, aceastДѓ perioadДѓ minimДѓ de douДѓ luni nu este respectatДѓ, astfel cДѓ diagnosticarea И™i tratamentul Г®ncep din momentul Г®n care apare simptomatologia depresiei severe.
Cu aceastДѓ schimbare, este vorba despre a oferi rДѓspuns cГўt mai rapid unei probleme de sДѓnДѓtate mentalДѓ atГўt de importantДѓ И™i extinsДѓ ca depresia, fДѓrДѓ a fi nevoie de a aИ™tepta cele doua luni prescriptive, cum se proceda Г®nainte.
Prin urmare, doliul a fost înţeles ca o “experiență” prin care toți trebuie să trecem atunci când pierdem o persoană dragă, dar trebuie “monitorizat” deoarece simptomele ar putea ascunde o tulburare de depresie severă.
Trebuie И›inut cont cДѓ este esenЕЈial sprijinul familiei И™i al prietenilor care Г®nИ›eleg situaИ›ia И™i asistДѓ persoana Г®n timp ce trece prin doliu pentru depaИ™irea acestuia in mod natural.
Capitolul 3. Distimia
Cu toții am avut, la un moment dat în viața noastră, o serie de evenimente neplăcute, o perioadă în care ne-a lipsit motivația, ne-am simțim apatici și demoralizați, problemele ne-au copleşit și nu ne-am putut “ridica capul”, dar în timp totul s-a rezolvat și ne-am recăpătat starea anterioară. Cu toate acestea, dacă simțiți că această condiţie persistă de ani de zile, este posibil să suferiți de o afecţiune numită distimie.
Distimia este o tulburare de dispoziИ›ie, Г®n care o persoanДѓ are simptome depresive cronice, de o duratДѓ mai mare de un an pentru copii И™i adolescenЕЈi, И™i doi ani la adulЕЈi. Se considerДѓ un debut precoce Г®n cazul Г®n care apare Г®nainte de vГўrsta de 21 de ani И™i tГўrziu, dacДѓ apare dupДѓ aceastДѓ vГўrstДѓ.
Este o tulburare cu simptome uИ™oare sau moderate ce nu au suficientДѓ intensitate pentru a fi considerate episoade depresive, motiv pentru care nu are diagnosticul unei tulburДѓri depresive severe.
Potrivit studiului Estudio ESEMeD-Spania realizat Г®n colaborare cu Unidad de InvestigaciГіn y Desarrollo Sant Joan de DГ©u-Serveis de Salut, Sant Boi de Llobregat И™i Unidad de InvestigaciГіn en Servicios Sanitarios Instituto Municipal de InvestigaciГіn MГ©dica Barcelona (Spania), ale cДѓror rezultate au fost publicate Г®n jurnalul И™tiinИ›ific Medicina ClГnica [5], distimia este al treilea cel mai frecvent tip de tulburare mentalДѓ Г®n populaИ›ia spaniolДѓ, care afecteazДѓ aproape 1,5% de cetДѓИ›eni Г®n fiecare an. Spre deosebire de alte tulburДѓri psihologice, existДѓ diferenИ›e semnificative Г®n distribuЕЈia distimiei, deoarece afecteazДѓ pГўnДѓ la cinci ori mai multe femei decГўt bДѓrbaИ›i.
Cauzele distimiei nu sunt Г®ncДѓ suficient de clare, atribuindu-se la o modificare al unui anumit tip de neurotransmiЕЈДѓtor numit serotoninДѓ, responsabil de gestionarea emoЕЈiilor И™i estimarea valorii personale; Alte cauze care trebuie avute Г®n vedere sunt situaЕЈiile de stres continuu И™i personalitatea.
Printre plГўngerile cele mai frecvent Г®ntalnite, ce trimit o persoanДѓ la un consult medical pentru acest motiv, ne putem Г®ntalni cu urmatoarele simptome ale distimiei:
-Stare depresivДѓ sau iritabilДѓ (Г®n cazul copiilor И™i al adolescenИ›ilor).
-Pierderea interesului Г®n lucruri care Г®i bucurau anterior.
-Sentimente de vinovДѓИ›ie, stimДѓ de sine scДѓzutДѓ.
-Percepția de sine ca “trist” sau “descurajat”.
-PersistenИ›a acestei stДѓri pentru o lungДѓ perioadДѓ de timp.
ГЋn afarДѓ de cele de mai sus, pentru a diagnostica distimia, este necesarДѓ explorarea si prezenИ›a urmatoarelor simptome:
-TulburДѓri de apetit (excesiv sau deficient).
-LipsДѓ de energie И™i obosealДѓ.
-StimДѓ de sine scДѓzutДѓ.
-DificultДѓИ›i Г®n concentrare И™i Г®n luare de decizii.
-TulburДѓri de somn (excesiv sau deficient).
-Simptome cronice И™i persistente, mai moderate decГўt cele ale depresiei.
Putem deduce cДѓ distimia este o boalДѓ tДѓcutДѓ, cu o simptomatologie moderatДѓ, care poate trece neobservatДѓ, fiind, Г®n multe cazuri, dificil de stabilit cГўnd a Г®nceput. ГЋn plus, Г®nainte de stabilirea diagnosticului, trebuie excluse alte cauze ale simptomelor, precum probleme fizice (cum ar fi hipotiroidismul) sau alte cauze medicale (un anumit tip de medicament).
De asemenea, trebuie diferenИ›iatДѓ de alte tulburДѓri cu simptome similare, cum ar fi tulburarea depresivДѓ scurtДѓ recurentДѓ sau tulburarea de personalitate depresivДѓ.
Tulburarea depresivДѓ scurtДѓ este caracterizatДѓ de tulburДѓri depresive multiple de-a lungul vieИ›ii, dar acestea sunt episodice И™i izolate И™i prezintДѓ simptome mai severe.
ГЋn ceea ce priveИ™te tulburarea de personalitate depresivДѓ, aceasta este o caracteristicДѓ permanentДѓ a persoanei, urmГўnd sДѓ se poatДѓ diagnostica distimia daca a avut un Г®nceput tardiv.
Dar, trebuie menИ›ionat faptul cДѓ distimia apare adesea Г®mpreunДѓ cu alte tulburДѓri fizice И™i psihologice. Printre cele mai frecvente sunt: durerea cronicДѓ, fibromialgia Еџi sindromul de colon iritabil; iar bolile psihice Г®mpreunДѓ cu care se prezintДѓ adesea sunt: depresia majorДѓ, Г®n 40% din cazuri, numitДѓ depresie dublДѓ sau tulburДѓrile de anxietate, Г®n special tulburarea de atac de panicДѓ.
Odată diagnosticată trebuie stabilit tratamentul care va ajuta persoana să atingă starea de spirit „normală“ de înainte de a suferi de distimie. Terapiile psihologice utilizate sunt:
- Terapia cognitivДѓ, cu scopul de a oferi instrumentele necesare pentru a Г®mplini nevoile de zi cu zi И™i de a combate gГўndurile negative despre sine, lumea Г®nconjurДѓtoare sau viitor (fundaИ›ia gГўndirii depresive).
- Terapia comportamentalДѓ, cu scopul de a spori activitatea pacientului, oferind experienИ›e satisfДѓcДѓtoare ce mДѓresc stima de sine И™i sentimentul de independenИ›Дѓ; de asemenea, se lucreazДѓ cu tehnici de relaxare pentru a gestiona stresul.
- Psihanaliza ca metodДѓ de auto-descoperire, care, exploreazДѓ traumele provenite din relaЕЈiile stabilite Г®n primele etape ale vieИ›ii И™i care genereazДѓ simptomele distimiei.
Aceste terapii sunt adesea Г®nsoЕЈite de prescriere de antidepresive, care, Г®n cazul unor pacienИ›i, trebuie luate pe tot parcursul vieИ›ii.
Distimia poate fi prevenitДѓ prin:
- Activitate fizicДѓ zilnicДѓ moderatДѓ, chiar И™i mersul pe jos, de preferat Г®n aer liber.
- DietДѓ adecvatДѓ, И™i evitarea exceselor sau curelor de slДѓbire prelungite.
- MenЕЈinerea unui nivel moderat de activitate zilnicДѓ (muncДѓ / studiu), pentru a evita situaЕЈiile de stres, И™i pentru ca persoana sДѓ se simtДѓ utilДѓ.
- ГЋntreИ›inerea relaИ›iilor sociale, cu rudele sau prietenii, formГўnd relaИ›ii emoИ›ionale de calitate И™i de duratДѓ.
- Aproximativ opt ore de somn, timp ce variazДѓ Г®n funcИ›ie de vГўrstДѓ, И›inГўnd cont cДѓ trebuie sДѓ fie suficient pentru a se recupera И™i a fi capabil de efectuarea adecvatДѓ a activitДѓЕЈilor zilnice.
Capitolul 4. Depresia sezonierДѓ
Este normal sДѓ ne simИ›im somnoroИ™i И™i slДѓbiЕЈi Г®n primele zile dupДѓ schimbarea de sezon, mai ales atunci cГўnd intrДѓm Г®n sezoanele mai reci; dar, dacДѓ acestea И™i alte simptome continuДѓ, ne putem confrunta cu o depresie sezonierДѓ.
Cu siguranИ›Дѓ aИ›i simИ›it modificДѓri Г®n organism Г®n anumite perioade ale anului, mai ales Г®nainte de schimbarea anotimpurilor, deИ™i Г®n mod normal, le atribuim scДѓderii de temperaturДѓ sau creЕџterii umiditДѓИ›ii, pe mДѓsurДѓ ce se apropie iarna; sau creЕџterii temperaturii И™i reducerii umiditДѓИ›ii cГўnd se apropie vara.
Este posibil sДѓ fim mai somnolenИ›i sau sДѓ ne scadДѓ interesul de a Г®ndeplini activitДѓЕЈile zilnice, Г®n unele cazuri, ca И™i cum suntem lipsiЕЈi de energie.
Acesta este un proces normal И™i natural de adaptare la noile condiИ›ii de luminДѓ И™i temperaturДѓ provocate de schimbarea de sezon, dar dacДѓ aceste simptome persistДѓ sau apar noi simptome, poate fi depresie sezonierДѓ.
Termenul medical pentru acest declin este Tulburare AfectivДѓ SezonierДѓ И™i se referДѓ la apariИ›ia unor tulburДѓri de dispoziИ›ie asociate cu schimbarea sezonului, mai frecvente toamna И™i iarna.
AceastДѓ tulburare afecteazДѓ mai ales femeile, care, de obicei au o incidenИ›Дѓ mai mare Г®n tulburДѓri de dispoziИ›ie; И™i tinerii, deoarece corpul lor se maturizeazДѓ И™i este Г®n continuДѓ schimbare.
DistribuЕЈia Г®n lume a persoanelor afectate este inegalДѓ, datoritДѓ poziЕЈiei PДѓmГўntului relativ faЕЈДѓ de Soare, influenИ›Гўndu-i Г®n mai micДѓ mДѓsurДѓ pe cei care trДѓiesc Г®n apropierea Ecuatorului И™i primesc mai multДѓ luminДѓ pe tot parcursul anului. NumДѓrul de cazuri creИ™te spre latitudinile periferice unde schimbДѓrile Г®n cantitatea de luminДѓ primitДѓ pe parcursul anului sunt majore.
Un exemplu ar fi ceea ce se Г®ntГўmplДѓ la poli, unde iarna dureazДѓ И™ase luni И™i o zi este noapte, iar vara, celelalte И™ase luni cu o zi continuДѓ fДѓrДѓ noapte.
Printre cele mai frecvente simptome care apar de obicei Г®n primele zile ale schimbДѓrii de sezon, И™i care pot fi relaИ›ionate cu Tulburarea AfectivДѓ SezonierДѓ sunt:
- apariИ›ia apatiei И™i pierderea interesului pentru activitДѓИ›ile zilnice.
- schimbДѓri Г®n alimentaИ›ie, ceea ce poate duce la creИ™terea aportului de carbohidraИ›i pe perioada rece.
- modificДѓri Г®n greutate asociate cu schimbarea alimentaИ›iei.
- Г®ncetinire psihomotorie.
- creИ™terea somnolenИ›ei, manifestatДѓ Г®n reticenИ›a de a se ridica de pe pat.
- iritabilitate Еџi anxietate, mai ales Г®n condiИ›ii de vreme caldДѓ.
- apatie И™i izolare.
Конец ознакомительного фрагмента.
Текст предоставлен ООО «ЛитРес».
Прочитайте эту книгу целиком, купив полную легальную версию (https://www.litres.ru/pages/biblio_book/?art=48773532) на ЛитРес.
Безопасно оплатить книгу можно банковской картой Visa, MasterCard, Maestro, со счета мобильного телефона, с платежного терминала, в салоне МТС или Связной, через PayPal, WebMoney, Яндекс.Деньги, QIWI Кошелек, бонусными картами или другим удобным Вам способом.
Если текст книги отсутствует, перейдите по ссылке
Возможные причины отсутствия книги:
1. Книга снята с продаж по просьбе правообладателя
2. Книга ещё не поступила в продажу и пока недоступна для чтения